Cu lămpașele pe frunte…

Cu lămpașele pe frunte…

Ca cei doi din reclama (sincer, extrem de criptica), ce sunt descoperiti de catre parinti sau socrii, aia inarmati si ei cu o veioza… cu ce puteau… Cu lampasele pe frunte, mergem spre victorii multe, isn’t it? Si-asa, descoperim dulapurile din lemn de Carpati… (conform unor “surse”).

Asadar, luminitele de la capetele – ca sunt mai multe si luminate – ale tunelurilor, revin in viata noastra de zi cu zi, de dressing cu dressing, de manifestant cu manifestant… Indiferent de Piata, dar… cu nuante, prieteni!, cu nuante!… Cu vuvuzele la fel, prieteni, dar cu alt ton… Priateli!

Altfel, avem antinevralgic pentru sinus, pentru cosinus, il asteptam pe cel pentru tangenta si, desigur, pe cel care ii vindeca pe cei din Palatul (arhitectule!) Victoria de migrenele serii… Acum, nici cu blenderele nu mi-e rusine, blendere mari, blendere mici, mijlocii, tot sa toci cate ceva, sau pe cineva… marunt, marunt…

Apropo de tocat, de tocaturi, de tocanite, la copiii aia din Piata cine le mai gateste daca bunicii interpreteaza “mai codrine, mai codrine… “ la vuvuzea, si “mai vino seara pe la noi, firuto, draga”? Traiasca fast-urile, food-urile, senvisurile, cornul si laptele, cornul si lana, laptele si unicornul, nea alecu, nea alecu…

Anyway, cum spune si comisia europeana, bilingv, traim timpuri pe care si Burebista ar fi invidios, nu stiu insa daca, privind in viitor, si-ar mai fi ales un lup, sa-l agate de stindard, sau ar fi scris si el, ca noi toti, “DEMISIA”. Pe steag! Pe asfalt.. Pe print… Pe FB.. Pretutindeni! Ca doar suntem vesnici…

A la votre,

Sorin Alexandru Șontea

Author Description

romaniapress

No comments yet.

Join the Conversation