Interviu cu Dr. Călin Georgescu, Raportor special ONU pentru efectele adverse ale transportului de produse și deșeuri toxice și periculoase asupra realizării drepturilor omului
In cursul lunii mai, Dr. Călin Georgescu, directorul Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă din Bucuresti, s-a aflat la Varsovia pentru pentru prima sa vizită de lucru în calitate de Raportor special ONU. Scopul misiunii conduse de reprezentantul roman a fost examinarea progreselor făcute și dificultățile cu care s-a confruntat Polonia în indeplinirea obligațiilor sale în privinta gestionarii eficiente a produselor și deșeurilor periculoase si impactul acestor masuri asupra exercitarii drepturilor omului. In urma discutiilor cu autoritățile poloneze și cu organizații ale societății civile precum si a vizitelor in teren, Dr. Georgescu va prezenta Consiliului ONU pentru Drepturile Omunui un raport asupra constatarilor sale, cuprinzand și recomandări concrete in atentia institutiilor statului polonez.
Sorin Voinea: Care este impresia generală ca urmare a vizitei în Polonia în calitate de raportor special ONU?
Polonia a făcut progrese semnificative în protejarea cetățenilor săi fata de efectele nocive ale produselor și deșeurilor toxice și a demonstrat angajamentul sau constant de a colabora cu mecanismele ONU si alte institutii internaționale active in domeniul drepturilor omului. Colegii nostri polonezi fac eforturi serioase pentru punerea in aplicare a reglementarilor riguroase ale Uniunii Europene privind asigurarea unui mediu de viata sanatos si folosesc cu intelepciune fondurile alocate de UE in acest scop.
”Cresterea implicării cetățenilor este o prioritate a mandatului meu”
S.V. Ce recomandari ați făcut autorităților poloneze?
Primul pas pentru adoptarea unor masuri bine cumpanite este cunoasterea exacta a situatiei. De aceea am recomandat alocarea de resurse umane și financiare suplimentare pentru buna functionare a inspectoratelor de mediu din teritoriu in vederea respectarii legislației și reglementarilor in vigoare. Se impun, de asemenea, măsuri mai stricte pentru eliminarea in conditii de siguranta a componentelor toxice (medicale, chimice) în cadrul sistemului de management al deseurilor municipale.
Am recomandat Seimului (Parlamentului) polonez să consulte organizațiile societății civile în procesul elaborarii legislatiei corespunzatoare și să faciliteze accesul acestora la toate informațiile relevante. In acest scop este necesara suplimentarea fondurilor alocate ONG-urilor active in domeniu atat din surse nationale cat si prin programele de asistenta si coeziune ale UE. Legitimitatea acțiunilor guvernamentale în sfera protectiei mediului depinde in mod hotarator de acordul si adeziunea oamenilor. Cresterea implicării cetățenilor este o prioritate a mandatului meu.
S.V. Premierul polonez Donald Tusk a anunțat decizia de a incepe construcția unei centrale nucleare care sa intre in functiune până în 2020. Mandatul Dv ca raportor ONU include si acest subiect?
Polonia este dependentă de cărbune în proporție de 90% pentru a-și acoperi necesarul de electricitate și are nevoie să își diversifice sursele de energie, optiunea nucleara fiind una dintre solutiile posibile. În același timp, energetica nucleara este inca un subiect controversat in cadrul Uniunii Europene. Cancelarul Angela Merkel a declarat recent că Germania își va închide toate centralele nucleare până în anul 2022, deși statul german depinde în prezent de energia atomică în proporție de 22,2%. În Polonia se desfasoara in prezent o dezbatere viguroasa intre cei care susțin că trecerea de la folosirea cărbunelui la energia nucleară va contribui la reducerea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă si cei care atrag atentia asupra riscurilor de accidente si pericolelor persistente ale deseurilor radioactive pentru sănătatea umană și pentru mediu. De aceea am sustinut, conform mandatului ONU, ca orice decizie cu privire la construirea unei centrale nucleare trebuie să se bazeze pe o consultare publică extinsă la nivel național. Am incurajat Parlamentul și Președinția Poloniei să organizeze un referendum pe această temă, precedat de o larga campanie de informare a cetățenilor cu privire la acest proiect.
„Siguranta alimentara este marea sfidare a secolului”
S.V. Am inteles ca, in cadrul vizitei in Polonia, ati participat si la o importanta reuniune pe tema agriculturii.
Intr-adevar, am fost prezent la Forumul de Marketing pentru Produsele Organice organizat de Centrul Internaţional pentru Agricultură Ecologică din Europa Centrală şi de Est (EkoConnect). Dezbaterea pe acestă tema este tot mai intensă iar numerosii experți prezenți la eveniment au accentuat ideea că siguranta alimentara este marea sfidare a secolului in care traim. Dezvoltarea agriculturii organice este un subiect de mare interes pentru autoritățile poloneze care investesc serios in acest domeniu si au reusit sa obtina un substantial sprijin international. Pe mine m-a interesat in mod special aceasta tema in dubla mea calitate, de specialist in dezvoltare durabila si de raportor ONU, pentru ca asigurarea hranei indestulatoare, sanatoase si sigure tine, dupa parerea mea, de drepturile fundamentale ale omului.
S.V. Unde se plasează România în acest context regional?
Ambele țări dețin un capital natural remarcabil și resurse bune pentru agricultură, in special pentru productia vegetala si animala de factura ecologica. S-ar putea spune chiar ca Romania dispune, cel putin teoretic, de conditii naturale mai favorabile intrucat are soluri cu cernoziom în proporție de 8,2% (fata de doar 1% in Polonia). Necazul este ca la noi s-a diminuat constant suprafața agricolă utilizată (din 2003 până în 2007 acesta a scăzut cu 10%), iar din cele 14,7 mil ha cu potențial arabil folosim mai puțin de jumătate.
Ceea ce m-a impresionat mai mult in Polonia a fost seriozitatea cu care autoritatile abordeaza problemele concrete ale dezvoltarii, intr-o viziune pe termen lung, cu tinte intermediare de etapa pe care le urmaresc în mod consecvent. In aceasta privinta, precum si in legatura cu folosirea optima a fondurilor de coeziune ale Uniunii Europene experienta colegilor polonezi este profund relevanta si foarte utila pentru noi. Dar mai presus de orice, am constatat in Polonia un respect real fata de profesionalism, fata de expertiza autentica. Intre specialisti dialogul se infiripeaza firesc si poate atinge profunzimi nebanuite, inclusiv in sfere care tin de decizia politica. In acest fel improvizatia si diletantismul se exclud de la sine. Important este si ca factorii politici sa resimta organic necesitatea de a se bizui pe expertii adevarati, a caror valoare a fost confirmata prin fapte.
S.V. Ati declarat recent ca efectele crizei financiare recente palesc in comparatie cu ceea ce ne asteapta in urmatoarele doua decenii. Ce ati avut in vedere?
Am citit zilele trecute declaratiile lui Paul Gildind, fostul presedinte al redutabilei organizatii ecologiste globale Greenpeace, care citeaza concluziile cercetarilor stiintifice avansate privind amprenta actiunii umane asupra mediului inconjurator. Rezulta ca inca din anul 2009 resursele consumate de economia mondiala au depasit cu 140% capacitatea de sustinere a capitalului natural al planetei. Inevitabil, la fel ca si in cazul crahurilor financiare, balonul de sapun se va sparge. Si atunci ne paste o criza mult mai ampla si mai dureroasa – cea a alimentelor si a apei. Proiectiile stiintifice situeaza acest moment in urmatorii 15-25 de ani, poate si mai devreme. De asemenea, raportul ONU pe 2010 privind infaptuirea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului atrage atentia asupra gravelor dezechilibre ecologice care se contureaza in zona Marii Negre din care si Romania face parte, generand efecte cu implicatii profunde asupra perspectivelor economice si sociale. Sa fie clar ca Romania nu va fi scutita de aceste nenorociri. Dar ca sa scapam de ele sau sa trecem prin ele mai usor trebuie sa constientizam pericolul si sa luam masuri din vreme.
S.V. Cat de pregatita este Romania sa faca fata acestor noi sfidari?
In primul rand, Romania pare sa iasa incet din recesiune, dar tot se mai afla in criza – o criza a institutiilor democratiei, o criza de viziune asupra directiilor dezvoltarii socio-economice si, mai presus de orice, o criza de incredere. O demonstreaza nu doar sondajele de opinie, atat cat ne putem bizui pe ele, dar si evaluarile obiective bazate pe cifre statistice reci. De fapt, criza financiara globala (care inca nu s-a incheiat) a lovit Romania mai rau decat alte tari aflate intr-o situatie similara, scotand la iveala o seama de vulnerabilitati structurale persistente. Noi ne-am grabil sa stingem flacarile de la suprafata, cu costuri grele pentru populatie, uitand de jarul care mocneste dedesubt. Orice sacrificiu trebuie sa aiba o justificare si un scop. Ca sa salvam bugetul noi am omorat economia.
As fi tentat sa spun, alaturi de atatia alti observatori avizati, ca ne asteapta vremuri grele. Dar aceasta ar fi impotriva experientei mele profesionale si a naturii mele ca om. Eu m-am invatat sa nu plang pe umarul altuia atunci cand dau de greu ci sa caut solutii. Daca problemele cu care ne confruntam sunt complexe, nici raspunsurile nu pot fi simple. Dar ele exista! Sunt oameni in aceasta tara capabili si dornici sa puna osul la treaba, Acum cei mai multi tac sau mormaie pe la colturi pentru ca s-au convins ca orice idee proaspata se loveste inca de un zid de indolenta sau obtuzitate agresiva. Tot ce avem de facut este sa descatusam energiile creatoare ale natiunii. La inceput va fi greu, dar se poate!
S.V. Putem invata ceva din experienta colegilor polonezi?
Avem foarte multe de invatat si de la polonezi, si de la altii. Trebuie sa ne deprindem, in sfarsit, cu gandul ca acum facem parte din marea familie a Uniunii Europene si sa ne comportam ca atare, cu responsabilitate si demnitate. Obligatiile pe care ni le-am asumat in calitate de stat membru al UE nu reprezinta un hatar pe care il facem unei indepartate birocratii de la Bruxelles ci o necesitate pentru dezvoltarea civilizata si prospera a propriului nostru popor. Sigur ca trebuie sa cunoastem atat izbanzile din alte tari pentru a vedea cum le putem aplica in conditiile noastre, cat si erorile pe care le-au facut pentru a nu le repeta ca orbetii. Dar problemele carora trebuie sa le facem fata sunt ale noastre iar solutiile trebuie trebuie sa fie tot ale noastre, gandite, pritocite si implementate de noi. S-a abuzat cam prea mult in ultima vreme de termenul de interes national pana la punctul de a fi golit de sens. Este menirea generatiei politice actuale de a-i recalibra continutul astfel incat orice cetatean sa regaseasca in obiectivele strategice ale tarii sale ceva bun pentru el si familia sa.
Interviu realizat de: Sorin Voinea
Author Description
