Generalul-brancardier Ioan Sarbu a pus pe butuci Spitalul Militar Central

Generalul Ioan Sîrbu deţine recordul avansărilor atât în cariera profesională, cât şi în cea militară* Printr-un lung şir de falsuri, în numai 15 ani, el a ajuns din plutonier general de brigada * Este acuzat de epurarea tuturor somitatilor medicale din Spitalul Militar Central * Sarbu are o avere impresionanta, pusa pe numele unor acoliti. 

La prima vedere, generalul de brigada Ioan Sarbu a primit de la viata tot ce-si poate dori un om: o avere impresionanta, o pozitie sociala in cele mai elitiste medii, o familie realizata. Daca insa ne gandim ca acum 25 de ani individul era doar un brancardier cu  bocancii scalciati, locuia in chirie, mergea cu autobuzul si crestea gaini si porci in curtea casei parintesti pentru a pune ceva pe masa copiilor, pozitia sa de astazi se clatina serios.

Primele semne de scandal legate de ascensiunea lui Sarbu au aparut in 2007, cand individul a inceput prigoana impotriva dr. Aurelian Raneti, subalternul sau de la Spitalul Militar Central, caruia i-a “administrat” mustrari administrative. Motivul real al acestora ar fi fost faptul ca dr. Raneti descoperise niste nereguli in documentele universitare ale generalului Sarbu. La randul sau, dr. Raneti a contestat la Curtea de Apel Bucuresti pedepsele primite de la generalul Sarbu si a mentionat motivul care le-a generat. Curtea de Apel Bucuresti a dat Sentinta Civila nr. 1520/16 decembrie 2008, in care se mentioneaza ca acuzatiile aduse de dr. Raneti lui Sarbu sunt reale. Instanta a precizat ca, desi nu analizeaza legalitatea sau nelegalitatea inmatricularii lui Sarbu la Facultatea de Stomatologie in 1990, nefiind sesizata in acest sens, totusi constata ca nu s-a facut in mod corect.

Generalul de brigadă Ioan Sîrbu deţine recordul avansărilor atât în cariera profesională, cât şi în cea militară. Printr-un lung şir de falsuri, în numai 15 ani, el a ajuns din plutonier major comandantul celei mai mari unităţi medicale a Armatei. Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central Bucureşti (SMC) se află aproape în pragul dezastrului, după ce generalul de brigadă Ioan Sîrbu, i-a dat afară pe cei mai valoroşi medici specialişti. Mai multe rapoarte, în care se reclamă scăderea drastică a calităţii actului medical la SMC, au ajuns, la vremea respectiva, pe biroul preşedintelui de atunci Traian Băsescu. Cu toate acestea, nimic nu pare să fi tulburat “dictatura militară” instaurată la SMC de fostul brancardier Ioan Sîrbu.

În 1990, Ioan Sîrbu era un simplu brancardier, cu grad de plutonier, şi făcea serviciu de gardă la poarta Spitalului Militar. În 15 ani, a ajuns general de brigadă, cercetător ştiinţific principal şi comandantul spitalului, printr-un şir de falsuri, la care mai-marii armatei au închis ochii.

A intrat la Facultatea de Stomatologie ilegal, fără examen, doar printr-un ordin al ministrului apărării de atunci, Victor Atanasie Stănculescu. Sîrbu adresase o cerere acestuia, în care se plângea că, pe vremea comunismului, ar fi fost oprimat şi că picase la Medicină din motive politice. Fără să aducă însă vreo hotărâre judecătorească sau alte dovezi în acest sens. Student prin “ordin de zi” Fără nicio jenă, pe 30 mai 1990, MApN a trimis o adresă către Inspectoratul General pentru Învăţământul Superior Militar prin care se comunica decizia de înscriere a plutonierului major Ioan Sîrbu la Institutul Medico Militar, specializarea stomatologie. Această decizie era calificată ca fiind “un act de dreptate faţă de abuzurile regimului trecut”. Câteva luni mai târziu, comandantul Institutului Medico Militar (IMM), profesor doctor docent Gheorghe Niculescu, ordona înscrierea lui Sîrbu la Facultatea de Stomatologie din cadrul Institutului de Medicină şi Farmacie Bucureşti printr-o adresă către ministrul învăţământului. Aşa se face că în 1990, sfidând flagrant legea, Facultatea de Stomatologie îl înscrie direct în semestrul II pe plutonierul major Ioan Sîrbu, echivalându-i acestuia concursul de admitere din 1985 picat la acea vreme cu nota 6.48! Astfel, Ioan Sîrbu a fost băgat la Facultatea de Stomatologie de către ministrul apărării fără nicio justificare legală, fiind unicul caz de acest gen în istoria învăţământului românesc. Faptul este cunoscut de mai mult timp, dar autorităţile statului nici măcar nu au mimat o anchetă.

Medic rezident pe copii xerox 

Mediile foarte mici cu care Sîrbu a picat de fiecare dată admiterea la IMM nu au nicio legătură cu vreo persecuţie politică. Dacă într-adevăr ar fi fost persecutat, actualul general, care era şi membru UTC, nu ar mai fi prins Revoluţia cu gradele de subofiţer pe umăr. Deşi foştii colegi l-au caracterizat pe Ioan Sîrbu drept un student mediocru, acesta se laudă că a avut zece pe linie în facultate. Fostul plutonier trece astăzi sub tăcere faptul că, în anul V, şi-a mărit toate notele slabe de la examenele din anii anteriori. Aprobarea rectorului de atunci, Laurenţiu M. Popescu, pentru mărirea notelor din anii I şi II contravine şi ea flagrant Legii învăţământului în vigoare în 1995. Mai mult, pe cererile de mărire de notă se regăsesc scrisuri şi semnături total diferite, ceea ce înseamnă că aceste documente sunt lovite de nulitate. A obţinut apoi pe bandă rulantă, “la apelul de seară”, diploma de medic specialist, fără să facă măcar un singur minut de rezidenţiat! În domeniul medical, stagiile minime, după terminarea facultăţii, sunt cinci ani de rezidenţiat, în urma căruia se obţine titlul de medic specialist şi alţi cinci ani de medic specialist pentru gradul de medic primar. În privinţa rezidenţiatului, surse din Direcţia Medicală a Armatei ne-au confirmat că Ioan Sîrbu a sărit peste acest stagiu obligatoriu. Ne-au relatat şi cum, după terminarea facultăţii, Sîrbu a obţinut o bursă de trei luni la clinica prof. dr. Leonard Linkow, din New York. Întors acasă, Sîrbu a obţinut de la UMF echivalarea diplomei obţinute în SUA cu rezidenţiatul. Această echivalare s-a făcut doar în baza unei copii după o adeverinţă. La Rectoratul UMF nu există date nici despre locul şi nici despre perioada în care şi-ar fi făcut Ioan Sîrbu rezidenţiatul.

Vechime didactică falsă 

Ioan Sîrbu a dus o furibundă goană şi pentru legitimarea ca şi cadru universitar. Nu s-a mai “încurcat” cu gradele de preparator şi asistent universitar, sărind direct la cel de şef de lucrări, cu complicitatea foştilor rectori ai UMF “Carol Davila”. Printre condiţiile stipulate de lege pentru obţinerea titlurilor didactice de şef de lucrări şi conferenţiar se numără şi vechimea didactică obligatorie de 9 ani şi, respectiv, 20 de ani. Pentru a eluda aceste prevederi şi a-l ajuta astfel pe Ioan Sîrbu să obţină mult-râvnitele titluri universitare, fostul şi actualul rector al UMF “Carol Davila” s-a folosit de un tertip: a considerat vechimea în muncă drept vechime didactică. Astfel, prin Decizia nr. 5.084 din 24 februarie 2003, Ioan Sîrbu este numit prin concurs, pe postul de şef de lucrări la Catedra Implantologie Orală. În document se specifică negru pe alb că doctorul Sîrbu avea la acea dată o vechime didactică de 20 de ani. Acest lucru este imposibil pentru că exact cu 20 de ani înainte, în iunie 1982, actualul general tocmai luase bacalaureatul! Rectoratul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” a considerat activitatea de portar, brancardier şi student a lui Sîrbu drept “vechime didactică”! Doi ani mai târziu, în 2005, Ioan Sîrbu era înaintat din nou în grad universitar, pe postul de conferenţiar, cu o vechime didactică de 22 de ani. Această “vechime didactică” s-a materializat şi într-un spor salarial.

A epurat tot in Spitalul Militar 

Prin eliminarea medicilor de valoare, calitatea şi cantitatea serviciilor medicale prestate de Spitalul Militar Bucureşti au scăzut dramatic. S-au redus, de asemenea, şi adresabilitatea şi, în consecinţă, fondurile obţinute de spital de la Casa de Asigurări de Sănătate s-au redus dramatic. Generalul spune că totuşi regretă decizia de a-i pensiona pe medicii militari, dar nu avea ce să facă. “Pot spune că ziua aceea a fost cea mai neagră zi din viaţa mea”, ne-a declarat Ioan Sîrbu. Apropiaţii generalului Ioan Sîrbu au o explicaţie plauzibilă pentru strădania acestuia de a decapita cu orice preţ Institutul Medico Militar. Fostul plutonier nu ar fi uitat niciodată că, în anii 80′, a picat ruşinos de trei ori, cu medii foarte mici, la admiterea în această instituţie. Numit iniţial şef al IMM, în 2004, Sîrbu a renunţat la această funcţie pentru şefia cu mai mare “greutate” a SMC. Strânsa legătură cu şefii Armatei reiese clar din “permisiunea” lui Sîrbu de a sări toate treptele ierarhice şi de a obţine aprobări direct de la ministru. Astfel, fără să ţină cont de treptele ierarhiei militare, Ioan Sîrbu a făcut un raport pe care l-a înaintat direct ministrului Teodor Atanasiu. În raport, generalul a propus nici mai mult, nici mai puţin decât desfiinţarea Facultăţii de Perfecţionare şi Specializare din IMM, fără de care instituţia de învăţământ nu putea exista, pe motiv că nu ar mai fi nevoie de ea. Ulterior, Ioan Sîrbu a contribuit decisiv la desfiinţarea clinicilor universitare din SMC, acolo unde se pregăteau studenţii militari ai IMM. Prin această manevră, s-a pregătit practic terenul pentru pensionarea forţată a celor mai mulţi medici specialişti, profesori universitari, care lucrau la clinici. Aceste acţiuni iresponsabile au fost catalogate drept “o lovitură imensă de imagine negativă pentru Armată” şi “un atentat la siguranţa naţională”, prin distrugerea suportului medical major al Armatei. Posturi de fochişti pentru savanţii medicinei militare La insistenţele generalului Sîrbu, în 16 septembrie 2005 a avut loc o şedinţă de lucru a conducerii MApN, în care ministrul Teodor Atanasiu a hotărât micşorarea numărului de posturi de medici din spitalele militare. Pretextul? Reducerea cheltuielilor de personal bugetar. Deşi i s-a atras atenţia că personalul militar vizat este plătit din fondurile caselor de asigurări de sănătate, şi nu din cele ale MApN, fostul ministru al apărării a dispus formularea propunerilor nominale de desfiinţare a funcţiilor medicilor care cumulau pensia militară cu salariul. De listele SMC s-au ocupat generalul Sîrbu şi soţia sa, Olimpia, “unsă” şefă la Resurse Umane chiar de bărbatul ei. În felul acesta, şeful SMC nu a ratat ocazia de a-i pune pe liber pe toţi cei care îl incomodau şi care ştiau foarte bine modul fraudulos în care şi-a construit cariera, atât cea medicală, cât şi cea militară. Sârbu nu s-a mai sinchisit să respecte criteriul din ordinul Direcţiei Medicale privind “examinarea profesională în urma căreia vor fi selecţionate persoanele care urmează a fi concediate”. Culmea, şeful SMC pretinde că a urmărit doar binele spitalului. “Pentru binele spitalului, a trebuit să iau această decizie. Suntem preocupaţi permanent să creştem standardul profesional”, a declarat Ioan Sîrbu. Mai mult, acesta consideră că medicii rămaşi “sunt peste cei care au plecat”. Reamintim că printre somităţile puse pe liber de fostul brancardier de la SMC se numără nume “grele” din lumea medicală: prof. dr. Benone Cârstocea – şeful Clinicii Oftalmologie, conf. dr. Penelopa Marinescu – şefa Clinicii Chirurgie Plastică Reconstructivă şi Arsuri, dr. Nicolae Pavelescu – şeful Secţiei Balneologie, Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală, prof. dr. Mihai Bana – şeful Clinicii de Urologie, prof. dr. Ioan Ţintoiu – şeful Centrului de Boli Cardiovasculare al Armatei, prof. dr. Ioan Nedelcu – şeful Clinicii Dermatologie, conf. univ. dr. Petre Brătilă – şeful Clinicii de Ginecologie, medic primar Emil Cramer – şeful Secţiei Neurochirurgie, dr. Constantin Morgoş – directorul medical adjunct al SMC, profesor doctor Vasile Ciuchi şi mulţi alţii.

Cariera militara a lui Ioan Sirbu a fost la fel de exploziva cu cea academica. Practic, cu exceptia unui grad obtinut la termen (cinci ani), Sirbu a fost avansat numai la „exceptional”, din doi in doi ani.

– 1990 – plutonier-major

– 1992 – locotenent-major

– 1994 – capitan

– 1999 – maior

– 2000 – locotenent-colonel

– 2002 – colonel

– 2004 – general de brigada

– 2009 – general-maior

C.V. 

– Ioan Sirbu

– Data si locul nasterii: 17 octombrie 1958, comuna Plopsor, judetul Gorj

– 1990 – admitere controversata, fara concurs, la Facultatea de Stomatologie

– 1995 – declarat respins la examenul de rezidentiat

– 1996 – bursier la Clinica de Implantologie Orala – prof. Leonard Linkow, New York

– 1996 – obtine echivalarea rezidentiatului

– 2002 – 2004, comandant al Institutului Medico-Militar Bucuresti

– 2003 – sef de lucrari, Catedra de Implantologie Orala, Facultatea de Medicina Dentara

– 2004 – 2009, comandant al Spitalului Clinic de Urgenta Militar Central „Dr. Carol Davila” Bucuresti

– 2005, conferentiar universitar, Catedra de Implantologie Orala, Facultatea de Medicina Dentara

– 2008, profesor universitar, Catedra de Implantologie Orala

– 2009 – 2010, comandant al Directiei Medicale a Armatei

– Ianuarie 2010, consilier al ministrului Apararii Nationale

– Februarie  2011, consilier la Ministerul Educatiei

Decebal Necsulescu

Author Description

romaniapress

No comments yet.

Join the Conversation