Manelele s-au născut într-o cârciumă din Brăila

Artişti consacraţi ai momentului se bat pe paternitatea manelei, dar istoria îi contrazice. În urmă 35 de ani, pentru petrecerile marinarilor străini ce tranzitau portul Brăila şi chefuiau în cel mai popular restaurant din oraş, un tânăr muzicant, Nelu Vlad, a fuzionat ritmurile balcanice, cele orientale şi versurile din realitatea românească şi a inventat ritmul din care s-a născut maneaua de azi.

În perioada anilor ’80, toate formaţiile agreate de restaurante şi grădini de vară aveau în repertoriu melodiile “Mona”, “Cenuşăreasa”, “Mama mea e florăreasă”, “Lanţul de iubire” ori “Prinţişorul meu”, piese obligatorii la petrecerile de atunci ale românilor. Aşa se face că, fără să fi fost difuzată vreodată de radio ori televiziune, formaţia Azur, care a compus aceste piese, a devenit atât de cunoscută, încât umplea stadioane cu peste 100.000 de fani plătitori, iar mulţimea distrugea tot în cale încercând să intre la spectacole. S-au rupt porţi, ba odată a căzut chiar şi un zid sub presiunea celor care îl escaladau. Securitatea a hotărât să interzică formaţia cu un an înaintea Revoluţiei şi i-a trimis pe muzicanţi pe şantierele patriei, ca fierari-betonişti.

După ’90, Azur s-a reunit şi şi-a reluat activitatea. Neseriozitatea impresarilor şi haosul de pe piaţa muzicală l-a făcut însă pe Nelu Vlad, liderul formaţiei, să opteze pentru un loc modest şi discret în showbiz. “Acum cântăm doar pentru nostalgici, avem un public liniştit şi cunoscător”, povesteşte brăileanul (64 de ani). Azur a revenit la formula iniţială, iar peste câteve zile, pe 1 mai, va sărbători 35 de ani de la înfiinţare cu un concert la Bucureşti. Un prilej potrivit, am spune, pentru ca Nelu Vlad, artistul căruia îi este atribuită paternitatea manelei, să rememoreze pentru Libertatea momentele importante din istoria grupului.

Sursa: Libertatea

Author Description

romaniapress

No comments yet.

Join the Conversation