Barilul de petrol a fost cotat în scădere joi, cu peste 3%, după semnarea unui memorandum de înţelegere între Statele Unite şi Iran pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, după care au fost stimulate şi pieţele bursiere asiatice. La ora 06:25 GMT, preţul barilului de ţiţei WTI nord-american a scăzut cu 3,40%, până la 74,18 dolari, iar cel al ţiţeiului Brent din Marea Nordului, referinţa globală, a scăzut cu 3,02%, până la 77,15 dolari.

Donald Trump și Preşedintelel iranian au semnat, de la distanţă, un memorandum de înţelegere, miercuri seară, care prevede încetarea ostilităţilor, ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene şi redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Încă de la sfârşitul lunii februarie, blocarea acestei căi navigabile strategice, prin care trece în mod normal o cincime din petrolul mondial, a dus la o creştere rapidă a preţurilor ţiţeiului.

Anunţul acordului americano-iranian a dus la o scădere drastică a preţurilor începând de luni. Investitorii au salutat onfirmarea semnării memorandumului de înţelegere : „Chiar dacă pieţele luau deja în considerare posibilitatea unei normalizări treptate a traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz, exista un risc semnificativ ca negocierile să eşueze chiar și în ultimul moment.

Acest acord reduce considerabil acest risc extrem", a declarat Rajeev De Mello, manager la Gama Asset Management. „Semnarea unui memorandum de înţelegere şi o cale mai rapidă către redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea duce la eliminarea unei părţi din prima de risc pe piaţa ţiţeiului", spune Stephen Innes de la SPI Asset Management.

Odată cu ieftinirea petrolului, indicele Nikkei al bursei de la Tokyo a închis şedinţa de joi în creştere cu 1,64%, până la 71.053,49 puncte, după ce a atins un nou record, de 71.400 de puncte, în timpul ședinței. La Seul, indicele bursier Kospi a depăşit pentru prima dată pragul simbolic de 9.000 de puncte, urcând cu 2,25%, fiind susţinut de giganţii cipurilor de memorie Samsung şi SK Hynix. Comparativ, la începutul lunii ianuarie indicele bursei de la Seul era la 4.300 de puncte.

„Coreea de Sud furnizează aproximativ 80% din cipurile de memorie din lume (...) Semiconductorii reprezintă jumătate din producţia industrială a ţării: acesta este principalul motiv pentru care Kospi urcă acum la 9.000 de puncte", a declarat Kim Dae-jong de la Universitatea Sejong. Bursa de Valori din Taipei a crescut cu 1,28%.

Bursa de la Sydney a scăzut cu 0,62%. Indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 2,09%, la 6:30 GMT. Scăderea preţurilor la energie a venit în compensarea semnalelor transmise cu o zi înainte de Rezerva Federală a SUA (Fed), la prima sa şedinţă de politică monetară sub conducerea noului său preşedinte. Aceasta a menţinut status quo-ul aşteptat privind dobânzile, dar a preconizat că ar putea înăspri politica monetară ca răspuns la inflaţie.