În 2023 era așteptată încetinirea creșterii economice a României, mai mult decât s-a anticipat. Vin incertitudini și riscuri însemnate” din politica fiscală a statului și din potențialele implicații ale legislației privind pensiile și salariile bugetarilor, conform Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României.

Așteptările băncii centrale sunt o redresare ușoară în 2024 și mai accentuată în 2025, datorită absorbției de fonduri europene. După „scăderea abruptă” din 2023, consumul populației va redeveni principalul factor de avans al economiei în intervalul 2024-2025, conform BNR.

„Totodată, s-a observat că exportul net va exercita, la rândul său, un impact expansionist notabil în 2023, pentru ca ulterior contribuţia lui să redevină negativă (…)” Ne pasc noi taxe.” Consiliul de admnistrație mai spune că „incertitudini și riscuri însemnate” vin din politica fiscală și de venituri a Guvernului.

Membrii Consiliului de Administrație al BNR fac referiri la demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 și la posibila suplimentare în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective – inclusiv din perspectiva angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv și a condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE.

Implicațiile noii legislații privind pensiile și salariile din sectorul public, precum și noile majorări salariale acordate personalului bugetar”, pot aduce noi taxe. Pachet fiscal cu majorări de taxe și reduceri de cheltuieli, a fost adoptat recent ide Guvern și s-a impus autorităților locale și instituțiilor o plafonare a cheltuielilor și virarea banilor către Fondul de rezervă bugetară.

BNR a subliniat importanța atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene. S-a menținut dobânda de politică monetară la 7% și nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii.