PSD, cel mai mare partid din coaliția de guvernare a decis să retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Social-democrații îi reproșează lui Bolojan că a luat mai multe măsuri de austeritate, precum și lipsa comunicării și coordonării în cadrul coaliției cvadrilaterale, dar premierul a anunțat că nu va demisiona din funcție. România se confruntă cu posibilitatea prăbușirii coaliției proeuropene de guvernământ, după cea mai mare criză politică din ultimii 30 de ani, declanșată de decizia fără precedent, de anulare a alegerilor prezidențiale,

Instabilitatea politică din România poate genere efecte economice imediate, avertizează profesorul de economie Cristian Păun. Tensiunile politice influențează, momentan, piața valutară, euro depășind pragul de 5,10 lei și apropiindu-se de recordul istoric de 5,12 lei înregistrat pe 8 mai. Economistul motivează că o prelungire a crizei ar putea accelera deprecierea monedei naționale și ar putea duce la creșterea dobânzilor.

„România depinde puternic de finanțarea externă, iar o perioadă de instabilitate poate determina creditorii să majoreze costurile de împrumut”, a subliniat economistul, arătând că jumătate din datoria publică este denominată în valută. Profesorul atrage atenția că o criză politică ar putea duce la o creștere rapidă a dobânzilor, cu impact direct asupra creditelor populației. „ROBOR și IRCC ar putea crește imediat”, a declarat Cristian Păun, explicând că statul se finanțează masiv și de pe piața internă.

Presiunea asupra cursului ar putea crește, dacă statul va fi nevoit să cumpere valută pentru plata obligațiilor externe. O depreciere accelerată ar împinge cursul spre 5,3–5,4 lei, în cazul unei crize politice prelungite. Cristian Păun consideră că România se află într-o zonă vulnerabilă, având perspectivă negativă din partea agențiilor de rating. O retrogradare eventuală, în categoria „junk” ar putea determina retrageri masive de capital, estimate la 40–50 de miliarde de euro, ceea ce ar pune o presiune suplimentară pe cursul de schimb.

Pierderea credibilității ar putea avea, pe termen lung, efect asupra investițiilor străine, dar și locale. „Lipsa de predictibilitate este cel mai mare risc în acest moment”, economistul respingând comparațiile cu situația politică din Bulgaria, motivând că structura economică și monetară a celor două state este diferită. România se confruntă cu un deficit bugetar de 7,65% pentru 2025, iar Fondul Monetar Internațional estimează, pentru 2026, o creștere economică de doar 0,7%. Un euro mai scump ar duce la costuri mai mari pentru energie, importuri și credite în moneda europeană.