Încrederea cetățenilor în politicienii români este la un nivel scăzut istoric. Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat în luna octombrie 2023, doar 16% dintre români au încredere în Parlament, 12% în Guvern și 10% în partidele politice.

Această scădere dramatică a încrederii în clasa politică românească este rezultatul a mai multor factori, printre care:

Corupția endemică, care este percepută ca fiind una dintre principalele probleme ale României.

Incompetența și lipsa de viziune a politicienilor, care sunt adesea văzuți ca fiind preocupați mai mult de propriile interese decât de interesul public.

Lipsa de transparență și responsabilitate a clasei politice.

Această scădere a încrederii în politicieni are un impact negativ asupra democrației românești. Ea face mai dificilă luarea de decizii în interesul public și poate duce la creșterea extremismului politic și a populismului.

Corupția endemică este unul dintre cei mai importanți factori care au contribuit la scăderea încrederii în politicienii români. România se află pe locul 71 din 180 de țări în clasamentul Transparency International privind percepția corupției. În ultimii ani, au fost dezvăluite numeroase cazuri de corupție în rândul politicienilor, de la șpăgi la abuzuri de putere.

Incompetența și lipsa de viziune a politicienilor sunt alte două motive pentru care românii au pierdut încrederea în clasa politică. Politicienii români sunt adesea văzuți ca fiind preocupați mai mult de propriile interese decât de interesul public. Ei sunt adesea acuzați de lipsă de viziune și de incompetență în gestionarea problemelor majore ale țării, cum ar fi corupția, sărăcia și inegalitatea.

Lipsa de transparență și responsabilitate a clasei politice este un alt factor care contribuie la scăderea încrederii în politicieni. Politicii români sunt adesea acuzați de lipsă de transparență în luarea deciziilor și de evitare a responsabilității pentru acțiunile lor.

Impactul negativ asupra democrației

Scăderea încrederii în politicieni are un impact negativ asupra democrației românești. Ea face mai dificilă luarea de decizii în interesul public și poate duce la creșterea extremismului politic și a populismului.

Extremismul politic este o amenințare serioasă la adresa democrației românești. În ultimii ani, au existat numeroase proteste și demonstrații organizate de grupuri extremiste. Aceste grupuri sunt adesea anti-europene, anti-imigrație și anti-guvernamentale.

Populismul este o altă amenințare la adresa democrației românești. Partidele populiste sunt adesea anti-establishment și promit soluții simple la probleme complexe. Ele pot exploata nemulțumirea publică și pot duce la destabilizarea democrației.