FMI recomandă până în 2031 reformă fiscală concentrată pe mutarea poverii fiscale de pe muncă şi contribuţiile sociale către impozitele pe consum şi, mai puțin pe capital, în scopul de a mobiliza venituri suplimentare de cel puţin 1,2% din PIB în 2025 şi de a reduce treptat deficitul bugetar de la 8% din PIB în 2024 la 3%. Măsurile trebuie luate fără compromiterea atractivității investiţiilor sau stimulentelor pentru muncă.

Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede o reducere treptată a deficitului bugetar de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 şi 3% (sau sub 3%) până în 2031. Mobilizarea veniturilor devine esențială deoarece există un spaţiu limitat pentru consolidarea cheltuielilor, raportul scăzut între cheltuieli şi PIB, mobilizarea veniturilor devine esenţială. FMI propune o reformă fiscală de creștere a veniturilor, să îmbunătăţească stimulentele pentru muncă, să menţină atractivitatea investiţiilor de capital şi să închidă portiţele de optimizare fiscală abuzivă.

Recomandările principale vizează mutarea poverii fiscale de pe impozitarea muncii (inclusiv contribuţiile sociale) către impozitele pe consum şi, într-o măsură mai mică, pe capital. Recomandările detaliate, dacă vor fi implementate integral, pot genera venituri suplimentare de cel puţin 1,2% din PIB în 2025. Este recomandată trecerea de la actuala cotă unică de impozit pe venit de 10% pentru veniturile din muncă la un sistem cu două cote de impozitare, de 15% şi 25%, ultima aplicabilă doar veniturilor celor mai bogaţi 10% dintre contribuabili.

Povara fiscală la veniturile mici ar trebui atenuată prin deduceri mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii pentru angajați. Se au în verere contribuţiile la pensie, nedeductibile, veniturile din pensii să fie impozitate. Impozitarea veniturilor din capital şi a proprietăţii Impozitul pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui majorat de la 8% la 10%, nivel similar cu cel al impozitului pe veniturile din dobânzi. Măsura ar creşte veniturile, ar reduce posibilităţile de arbitraj fiscal şi ar îmbunătăţi progresivitatea sistemului.

Recomandările principale în ce privește impozitul pe proprietate: fuzionarea impozitului pe terenuri şi pe clădiri într-un singur impozit şi limitarea scutirilor, măsuri de sprijin fiscal pentru grupurile vulnerabile sub alte forme. În privinţa impozitului pe profitul companiilor, se propune eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizări şi înlocuirea scutirii pentru profitul reinvestit cu un credit fiscal de până la 50% pentru investiţiile eligibile, plafonat la 10% din obligaţiile fiscale pe profit. E nevoie ca facilitatea fiscală pentru cercetare-dezvoltare să fie restructurată sub forma unui credit fiscal rambursabil.

Pragul de venituri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus semnificativ de la nivelul actual de 500.000 euro, de preferat armonizându-l cu pragul de înregistrare în scopuri de TVA (88.500 euro). Pentru a creşte veniturile şi a crea spaţiu fiscal se recomandă reducerea contribuţiei la sănătate, cotele reduse de TVA ar trebui majorate la nivelul cotei standard, cu excepţia alimentelor de bază—majorarea putând fi implementată treptat pentru a atenua impactul asupra preţurilor de consum.

Ar trebui majorată cota standard de TVA de la 19% la cel puţin 20% în 2025, iar apoi la 21%, apropiindu-se astfel de media UE-27 de 22%. Accizele ajustate cu inflaţia pentru tutun şi alcool ar trebui mărite, iar acciza pentru vinurile liniştite şi spumante ar trebui unificată la circa 60 RON/hl (la preţurile actuale). Ar trebui crescute treptat accizele, ajustate cu inflaţia pentru combustibili fosili, către nivelurile optime. Suplimentarea preţurilor carbonului trebuie să fie însoţită de programe, de exemplu transferuri băneşti ţintite, pentru protejarea gospodăriilor cu venituri reduse de impactul asupra preţurilor la energie.