Mediul de afaceri din România are la dspoziție „forţă de muncă disciplinată şi ordonată” din sistemul penitenciar, transmite Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, iar Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) aşteaptă solicitări pentru încheiere de contracte.

Firmele care angajează deţinuţi nu plătesc asigurări de sănătate, asigurări sociale sau fond de şomaj. Paza şi hrana deţinuţilor sunt asigurate de către locul de deţinere, fără a implica alte cheltuieli din partea beneficiarului.

”Mesajul meu este către mediul de afaceri din România: aşteptăm, noi, prin ANP, solicitări din partea antreprenorilor români care nu au forţă de muncă, din partea mediului de afaceri, din partea mediului economic din România, pentru că există disponibilitate şi toată deschiderea pentru a colabora în acest sens.

Sistemul penitenciar poate să ofere o forţă de muncă disciplinată şi ordonată. Şi cei care sunt în mediul economic şi lucrează deja, au contracte deja cu sistemul penitenciar cunosc că au avut de câştigat de pe urma acestor contracte cu mediul penitenciar.

În 2023, veniturile sistemului penitenciar din activităţi lucrative au fost de 70.459 de milioane de lei, cu peste 13 procente faţă de anul precedent, aproape 14 procente peste anul precedent”, susține Alina Gorghiu.

Venitul mediu primit de un deţinut care munceşte a fost, anul trecut, de 3239 de lei, acesta fiind, peste nivelul salariului mediu pe economie. Remuneraţia primită de deţinuţi este negociată cu administraţia locului de deţinere. Din salariul plătit, deţinutul primeşte 40% , unitatea de detenţie primeşte restul, iar deţinuţii primesc „zile câştig”.

Conform datelor de la Ministerul de Justiţiei, sistemul penitenciar deține aproape 23.000 de deţinuţi, dintre care 18.835 sunt persoane apte pentru muncă, medical. Dintre cei apţi pentru muncă, 6032 de persoane deţinute au fost selectate de comisiile formate în penitenciare,. 1813 persoane sunt deja implicate în activităţi lucrative.

Deţinutele femei sunt în număr de 1063, iar 245 participă în prezent la muncă plătită. Din totalul deţinuţilor care lucrează, 20% sunt din penitenciarele din Jilava, Arad şi Timişoara, iar în fiecare dintre cele trei unităţi de detenţie aproximativ 44% dintre deţinuţi deja muncesc.

Momentan există un număr mic de deţinuţi care muncesc „pentru că lipsesc cererile din partea agenţilor economici, iar un alt motiv în reprezintă deficitul de personal din stemul penitenciar care nu poate sigura suficienţi angajaţi pentru escorta deţinuţilor care merg la muncă”.

”Estimările, în acest moment, din sistem indică o medie de aproximativ 7000 de deţinuţi care ar vrea să muncească, dar fie nu sunt solicitări din partea mediului de afaceri, fie nu sunt suficiente escorte”, subliniază Ministrul Justiției.

Firmele care angajează deţinuţi nu plătesc asigurări de sănătate, asigurări sociale sau fond de şomaj, iar paza şi hrana deţinuţilor sunt asigurate de către locul de deţinere, neimplicând alte cheltuieli din partea angajatorului.