România nu mai e privită deloc cu optimism de către economiști, privind perspectivele economice din România, pe fondul deficitului uriaș și al lipsei reformelor. Gabriel Biriș, un expert în fiscalitate a avertizat că perioada grea pe care o vor traversa românii nu se reduce la anul 2026. Situația economică din România s-a înrăutățtit în ultimele luni, pentru că Guvernul nu a luat măsuri la timp pentru scăderea deficitului bugetar.

„Ne va fi ceva mai dificil (în 2026, n.r.) decât acum, pentru că ne-am întins mai mult decât ne e plapuma. Să nu uităm că dacă vorbim acum de o reducere de 13.000 a numărului de angajați la stat, anul trecut vorbeam de 30.000 în plus și anul dinainte de alți 30.000 în plus și tot așa. Deci ne-am întins în mod evident mult mai mult decât ne este plapuma”. Gabriel Biriș a afirmat că perioada grea pe care românii o vor traversa nu se reduce la anul 2026.

„Din 2027 informațiile mele spun că nu avem cum să ne relaxăm pentru că noi trebuie să reducem deficitul bugetar, să facem o ajustare de 6%, plus 3% la Apărare, plus pensionarea decrețeilor, deci undeva în jur de 11% din PIB în următorii 6 ani. Mie nu îmi dă vreun optimism. Dacă vom continua cu măsurile astea antieconomice luate de Guvernele Ciolacu, din 2023, mă refer la impozitul minim pe cifra de afaceri, la impozitul pe construcții și la multe altele care blochează orice apetit de a investi în România nu avem nicio șansă să ne redresăm”.

Acesta consideră că Guvernul Bolojan acționează „precum pompierii”, pentru a stinge efectele măsurilor luate de guvernele precedente, iar acum reformele sunt blocate.: „Înțeleg că reforma administrației locale e cam pusă pe hold, problema pensiilor speciale nu e rezolvată…să ne așteptăm și la alte creșteri de taxe, în special de TVA. Va reveni spectrul downgrade-ului și a blocării fondurilor europene”.

Guvernul va putea să crească taxele, doar dacă scad cheltuielile la buget: „Efectiv nu mai pot fi tolerate aceste risipe, excese, privilegii pe bani publici”. În ceea ce privește creșterea salariului minim, Gabriel Biriș a spus că nu poate fi luată în discuție această măsură, pentru că mediul de afaceri abia ar mai putea să plătească angajații. Comisia Europeană a estimat un avans modest de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, pe fondul consolidării fiscale, frânând atât consumul privat, cât și pe cel public, deja afectat de inflația ridicată.

În lipsa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală şi de lărgire a bazei de impozitare, deficitul ar putea rămâne ridicat, menținând datoria publică pe o linie ascendentă în anii următori., conform Comisiei Europene. Cheltuielile cu pensiile şi salariile din sectorul public, subvențiile, apasă în continuare pe buget, în timp ce veniturile fiscale raportate la PIB rămân printre cele mai mici din Uniunea Europeană.