Inflația continuă să rămână la un nivel ridicat, România înregistrând, în continuare una dintre cele mai mari rate de creștere a prețurilor din Uniunea Europeană. Datele publicate de Institutul Național de Statistică, în 12 iunie, indică o rată anuală a inflației de 10,9% în luna mai. Economiștii avertizează că presiunile asupra prețurilor merg dincolo de alimente și energie, spre servicii și bunuri nealimentare.

Potrivit INS, primele creșteri de prețuri se înregistrează în sectorul serviciilor și al mărfurilor nealimentare. Dintre mărfurile nealimentare, combustibilii au înregistrat cele mai mari creșteri de preț față de aceeași perioadă a anului anterior, de 19,24%. Prețul la benzină a crescut cu 30,55% comparativ cu mai 2025, iar la motorină cu 36,85%. Nivelul general al prețurilor rămâne cu mult peste cel de anul trecut.

Consultantul economic Adrian Negrescu spune că datele statistice arată o schimbare a structurii inflației. „Statisticile indică, în esență, că nucleul dur al inflației s-a mutat din zona alimentelor de bază către sectorul nealimentar și, mai ales, către cel al serviciilor. Tarifele pentru utilități, transporturi, servicii medicale și HoReCa înregistrează cele mai agresive avansuri procentuale”.

La energie au fost consemnate creșteri importante: cu 55,49% mai mare decât în 2025, în timp ce energia termică s-a scumpit cu 10,7%. Gazele naturale au înregistrat o creștere anuală de 1,53%, România rămânând printre statele cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. Nivelul actual al inflației continuă să afecteze semnificativ puterea de cumpărare a populației.

„Inflația de aproape 11% pune o presiune uriașă pe puterea de cumpărare a oamenilor, dar și pe deciziile de politică monetară ale Băncii Naționale”, declară consultantul economic. Acesta subliniază că impactul este resimțit mai puternic în România decât în alte state europene, având în vedere ponderea ridicată a cheltuielilor pentru alimente și utilități în bugetele gospodăriilor.

„În condițiile în care românii alocă o cotă mult mai mare din venituri pentru alimente și utilități de bază comparativ cu media Uniunii Europene, impactul resimțit la nivel local este mult mai violent. Românii lasă mai mulți bani în magazine, dar pleacă acasă cu mai puține produse. Mecanismul scumpirilor nu mai este dictat doar de șocuri temporare sau sezoniere, ci s-a instalat profund în lanțurile de producție și distribuție”, afirmă economistul.

Nu este exclus ca și Mugur Isărescu să crească dobânda-cheie de la 6,5% la 6,75% sau chiar 7%, în cazul în care inflația va depăși pragul de 11% în lunile următoare”, afirmă Negrescu. O eventuală majorare a dobânzilor ar putea avea efecte asupra creditării și activității economice. „Dacă populația și firmele se vor împrumuta mai scump, asta va duce la o accentuare a problemelor economice”, spune consultantul economic.

Adrian Negrescu se așteaptă la o încetinire a ritmului anual de creștere a prețurilor începând din toamnă: „Singura speranță este că rata inflației se va tempera din septembrie-octombrie, urmare a efectului de bază. Nu vor mai fi luate în calcul creșterile de prețuri spectaculoase la energie de anul trecut și nici majorarea TVA”. În privința alimentelor, cea mai mare creștere anuală a fost înregistrată la cafea, prețul acesteia fiind cu 21,12% mai mare decât în mai 2025.

Ouăle s-au scumpit cu 14,12%, carnea de bovine cu 11,58%, iar zahărul și produsele zaharoase cu 10,59%. Prețul pâinii a crescut cu 8,18% față de aceeași lună a anului trecut, iar laptele de vacă s-a scumpit cu aproape 12%. În luna mai,cel mai mult a crescut prețul la benzină (+6,23%), cartofi (+10,36%), telefonie (+3,2%) și transport auto pe bază de abonament (+2,69%).