Scumpirile și o posibilă criză a carburanților rămân principalele preocupări ale românilor. punând pe locul doi extinderea conflictului militar, se arată în două sondaje realizate în luna aprilie. Conform datelor, creșterea prețurilor se resimte la majoritatea populației, care se teme că situația economică se va agrava în perioada următoare. Barometrul Poll/Int România realizat de Agenția de Rating Politic (ARP) arată că 52% dintre români spun că sunt „foarte mult” afectați de creșterea prețurilor la carburanți, iar 26,6% „mult” afectați.

Românii afectați „puțin” sunt 9,9%, 3,8% sunt „foarte puțin”, iar 7,7% nu au dat un răspuns. Cea mai mare temere legată de războiul din Iran, indică în primul rând riscurile economice: 21,13% se tem de o criză a energiei (petrol și gaze), iar 20,6% de creșteri de prețuri și inflație. În același timp 18,3% se tem că România ar putea fi atrasă în conflict. Alte îngrijorări sunt mult mai reduse.

7,6% se tem că războiul va ajunge în Europa, 6,1% de prăbușirea ordinii globale, bazate pe reguli, 5,2% de prelungirea conflictului, 4,8% de creșterea terorismului, 2,4% de o criză umanitară, iar 1,3% de perturbarea zborurilor globale. Un procent de 12,4% nu au știut să indice o temere principală. Inflaţia a crescut la 9,9% în martie, după o lună de război în Iran. Economistul Cristian Păun consideră că „Cea mai mare parte a problemei vine din interior”.

Românii se tem de impactul economic, preferând diplomația. Sondajul Avangarde indică 40% dintre respondenți, care cred că războiul va afecta prețurile la energie și comerțul. 43% dintre români anticipează un impact economic semnificativ, alți 29% considerând că efectele vor exista, putând fi gestionate. Doar 5% nu se așteaptă la consecințe majore, iar 9% cred că țara noastră nu va fi afectată în mod direct.

21% dintre respondenți consideră că nu au încredere în informațiile disponibile despre conflict. Având în vedere direcția strategică, 47% dintre români consideră că România ar trebui să se axeze pe diplomație, cooperare internațională și respectarea dreptului internațional. Ideea unei alinieri necondiționate cu SUA împarte opinia publică: 29% sunt de acord, 35% sunt împotrivă, iar restul rămân indeciși.