România deține cel mai mare număr de persoane din UE, care nu își permit la masă carne, pește sau un echivalent vegeterian la fiecare două zile. Procentul a crescut mult în ultimii ani, în comparație cu situația dînaintea pandemiei.Media europeană este la 10%, mai puțin de jumătate, comparativ cu situația înregistrată în țara noastră. 9,5% din populația UE nu îș permiteau, cu un an în urmă, o masă care să conțină carne, pește sau un echivalent vegetarian la fiecare două zile.

În comparație cu 2022, procentul este cu 1,2 procente mai mare, fiind în creștere de la 8,3. În România, procentul a fost peste dublu în 2023, în comparație cu media europeană, fiind cea mai mare pondere în rândul țărilor membre ale blocului comunitar: 23,3%. România este singura țară din UE în care procentul celor care nu și-au permis în 2023 o masă cu carne, pește sau un echivalent vegetarian la fiecare două zile depășește 20%.

După noi urmează Bulgaria, cu 19,9%, Slovacia, cu 17,8% și Ungaria, surptinzător, cu 14,7%., în Germania, cea mai puternică economie a UE, procentul depășește media europeană: 13,3%, Franța venind îndeaproape, cu 12,2%. La polul opus, se află Cipru (1,3%), Irlanda (1,6%), Portugalia (2,3%) și Suedia (2,8%),cu persoanel care nu și-au putut permite în 2023 o masă care să conțină carne, pește sau un echivalent vegetarian la fiecare două zile, se află Cipru (1,3%), Irlanda (1,6%), Portugalia (2,3%) și Suedia (2,8%)

Persoanele care nu și-au putut permite în 2019 o masă care să conțină carne, pește sau un echivalent vegetarian la fiecare două zile a fost înregistrat în România cu 14,2%. A crescut ușor în 2020 până la 14,7%, pentru ca anul 2021 să aducă un puternic salt până la 19,2%. În 2022 a continuat tendința crescătoare. Având în vizor doar persoanele expuse riscului de sărăcie în 2023, ponderea la nivelul UE a celor care nu și-au putut permite o masă care să conțină carne, pește sau un echivalent vegetarian la fiecare două zile a fost de 22,3%.